CÂND OCHII SUNT ALERGICI...
Chiar dacă în echipamentul de întâmpinare a verii avem deja tuburi de cremă cu factor de protec ţie, uleiuri, șepci, pălării, umbrele și alte dispozitive care să ne protejeze pielea de razele soarelui, la fel de importante sunt măsurile pe care ar trebui să le luăm și pentru ochi - pentru că ne bazăm pe ei din prima secundă în care incepem o nouă zi.
Pentru că vara ne invită zilnic să ne petrecem timpul afară la soare sau în apă, există și o serie de riscuri pe care trebuie să le evităm, iar în acest sezon ochii sunt cu atât mai expuși prafului, polenului și altor alergeni, precum și altor afecţiuni asociate temperaturilor ridicate și aerului uscat.
Sindromul ochilor uscaţi, cunoscut și sub numele de keratoconjunctivită sau xeroftalmie, reprezintă una din problemele asociate temperaturilor ridicate și uscăciunii aerului cu care ne confruntăm adesea pe timpul sezonului de vară. Această afecţiune poate avea la bază diferite tulburări ale lichidului lacrimal.
În cazul sindromului de ochi uscat secreţia lacrimală este insuficientă sau nu are consistența corespunzătoare, astfel că se evaporă mult prea repede de pe suprafața ochilor și în consecință poate duce la disconfort datorită inflamaţiei, poate provoca leziuni ale corneei care pot lăsa cicatrici și în cazuri grave la pierderea parţială a vederii.
Prin secreţia insuficientă a lichidului lacrimal datorită unor afecţiuni ale glandelor lacrimale, sau prin consistenţa necorespunzătoare a lichidului lacrimal - compoziţia modificată se poate datora secreţiei insuficiente ale glandelor meibomiene ce asigură conţinutul lipidic al lichidului lacrimal, astfel că în lipsa lor, lacrimile se pot evapora mult prea repede.
În perioada verii, alergiile ne pot crea dificultăţi prin simptomele pe care le pot declanșa, ca strănutul, congestia nazală, mâncărimi, ochi înlăcrimați sau pleoape umflate.
De multe ori, alergiile pot fi și punctul de plecare pentru conjunctivită sau alte afecţiuni ale ochilor.
Temperaturile și contextul climatic la care suntem expuși în perioada verii, nu este lipsit de riscuri pentru cei cu sindromul de ochi uscat, dar și apa în care înotăm poate predispune la alte afecţiuni precum conjunctivita, orjeletul (ulciorul) sau alergiilor sezoniere care sunt mult mai întâlnite în perioada verii și primăverii.
Orjeletul
Reprezintă o infecţie a unei glande sebacee de pe suprafața pleoapei și se poate manifesta intern sau extern.
Orjeletul debutează cu o mică suprafaţă care se umflă de-a lungul liniei genelor însoţită de durere sau arsură, pleoapa se poate umfla iar ochiul va începe să lăcrimeze.
De cele mai multe ori, cauzele orjeletului sunt stafilococul auriu (care este prezent în flora bacteriană a pielii), condiţiile de igienă precare, în special igiena mâinilor dar și utlizarea unor produse cosmetice care nu mai sunt în garanție sau care au fost la rândul lor contaminate.
În anumite cazuri, suprafața inflamată se poate transforma într-un abces care poate dispărea spnontan sau poate avea nevoie de atenţie medicală.
Orjeletul se transmite prin contactul ochilor cu mâinile murdare, folosirea obiectelor la comun, dar și utilizarea de picături de ochi la comun cu o persoană care are o infecţie respiratorie.
De asemenea înotul în ape murdare sau bazine neigienizate corespunzător este tot o cale de transmitere.
Orjeletul se transmite prin contactul ochilor cu mâinile murdare, folosirea obiectelor la comun, dar și utilizarea de picături de ochi la comun cu o persoană care are o infecţie respiratorie.
De asemenea înotul în ape murdare sau bazine neigienizate corespunzător este tot o cale de transmitere.
Conjunctivita
Apare în urma inflamaţiei membranei conjunctive, adică cea care acoperă interiorul pleoapei și partea albă a ochiului (sclerotica) și partea anterioară a globului ocular.
Inflamaţia va face ca vasele de sânge să fie mult mai vizibile, dând ochiului un aspect roșu sau roz. Ochiul afectat poate fi dureros cu senzaţie de arsură sau mâncărime iar o secreţie alb-gălbuie poate apărea în sacul conjunctival și la nivelul carunculei.
Cauzele conjunctivitei pot fi de natură virală (ca de exemplu adenovirusurile, virusul rujeolic sau herpetic, virusul varicelozosterian) dar și de natură bacteriană (stafilococ, chlamydia, streptococ), alergenii (praful, polenul, produsele cosmetice), lentilele de contact, factorii iritanţi (clorul din apa bazinelor, fumul, noxele sau detergenţii).
Printre factorii de risc pentru transmitere se numără și apa piscinelor și ștrandurilor neigienizate, colectivitățile (în special cele de copii), folosirea în comun a lentilelor de contact sau a ustensilelor de machiaj, dar și a prosoapelor și pernelor. De asemenea expunerea la fum, poluare, praf sau gaze industriale poate influenţa apariţia bolii.
Cei mai comuni factori declanșatori ai alergiilor sunt sunt polenul, mucegaiul, praful sau animalele domestice.
De asemenea, alergiile ochilor mai pot fi declanșate și de anumite cosmetice sau picături de ochi ce conţin conservanţi, dar și alergiile alimentare sau cele cauzate de înţepături de insecte, însă cu o incidenţă mai mică faţă de alergiile provocate pe cale aeriană.
Lentilele de contact pot atrage și acumula alergeni pe suprafața lor, astfel că pe toată perioada expunerii poate fi mai utilă purtarea ochelarilor de vedere sau a lentilelor de contact de unică folosință, pentru a evita acumularea reziduurilor.
Utilizarea ochelarilor care să acopere în intregime ochii, pentru a limita contactul ochilor cu alergenii cât mai mult cu putință, dar și menținerea geamurilor inchise pe parcursul plimbărilor cu mașina și recircularea aerului deja existent în mașină.
Adesea, alergiile pot fi prevenite prin limitarea expunerii la alergenii la care există deja sensibilitate, ca de exemplu în zilele în care cantitatea de polen din aer este prea mare, evitarea petrecerii timpului afară iar în interior utilizarea aerului condiționat pentru filtrarea alergenilor.
Folosirea lacrimilor artificiale pentru a curăţa ochii de alergeni; și a unui filtru de aer în casă sau unul special pentru sistemul de climatizare.
Curățarea pleoapelor de praf sau alți alergeni acumulați în timpul zilei, în special înainte de culcare pentru a evita iritații în timpul somnului.
Evitarea frecatului la ochi întrucât stimuleaza elibererea de histamine și poate agrava simptomele alergiei.
Limitarea utilizării lentilelor de contact și înlocuirea lor cu ochelari de vedere.